Transformări biologice asociate cu agricultura în populaţiile umane

Rezumat

Agricultura a fost mult timp privită ca a o îmbunătăţire a condiţiei umane: odată ce Homo sapiens a realizat tranziţia de la furajare la gospodărire în Neolitic, sănătatea şi nutriţia s-au ameliorat, longevitatea a crescut, volumul de muncă a scăzut. Studii recente ale rămăşiţelor arheologice omeneşti din lumea largă realizate de antropologia biologică, au demonstrat că această caracterizare a tranziţiei de la stadiul de vânător-culegător la agricultură, ar fi incorectă. Contrar modelelor anterioare, adopţia agriculturii a implicat un declin global al sănătăţii orale şi generale. Acest declin este indicat de prevalenţa ridicată a diferitelor condiţii patologice şi modificări în modelele de creşetere scheletice şi dentare la fermierii preistorici comparativ cu furajatorii. Suplimentar, modificări în compoziţia alimentelor şi metodelor de preparare, au contribuit la apariţia unor transformări craniofaciale şi dentare, iar declinul nivelului de activitate şi mobilitate, a determinat o scădere generală a robusteţii scheletice. Aceste constatări sugerează că trecerea de la colectarea alimentelor la producerea lor, a cauzat transformări biologice semnificative şi larg răspândite în populaţiile umane de-a lungul ultimilor zece mii de ani.

agricultura; antropologie; populaţie

ARTICOLE RECOMANDATE

• Originile agriculturii: o perspectivă biologică şi o nouă ipoteză
• Câte un rând, despre grâu
• Peptidele alimentare opioide, inhibă absorbţia cisteinei cu efecte redox şi epigenetice