Intoleranţa non-celiacă la gluten declanşează disbioza intestinală, neuroinflamaţia, disfuncţia neurointestinală, şi vulnerabilitatea pentru demenţă
Disbioza în INCG provoacă inflamaţie intestinală, diaree, constipaţie, hipersensibilitate viscerală, durere abdominală, stare metabolică disfuncţională şi comunicare periferică imună şi neuroimună. Astfel, disfuncţia intestinului imun mediat, şi cea extraintestinală cauzată de intoleranţa la gluten cu diaree comorbidă, ar putea dura decenii.
Debutul bolii celiace la adulţi, mascat de terapia cronică cu steroizi pentru o boală de piele
Candrina şi Di Stefano au raportat în articolul lor un caz de boală celiacă exacerbat după vindecarea bolii Cushing. Au subliniat că pacienţii cu hiperfuncţie suprarenală ar putea fi protejaţi împotriva bolilor autoimune. Apropo de acest subiect, am dori să raportăm un caz în care întreruperea terapiei cronice cu steroizi, a permis debutul bolii celiace la adulţi.
Boala celiacă şi boala Addison: o capcană clinică
În această serie de pacienţi cu boală Addison, a fost observată o comorbiditate mai ridicată asociată cu boala celiacă decât în orice altă boală endocrină investigată. Recomandăm ca testarea serologiei celiace (anticorpi antiendomisium şi transglutaminază tisulară), să fie încorporată în mod curent în investigarea autoimunităţii pentru alte condiţii la pacienţii cu boală Addison.
Un retainer ortodontic prevenea remisia în boala celiacă
În pofida eliminării stricte a glutenului, a continuat să rămână simptomatică şi demonstra markeri serici pozitivi de boală activă. S-a descoperit apoi că de fapt copilul era expus la gluten prin propriul retainer ortodontic ce conţinea un polimer metacrilat plastificat. Glutenul este un aditiv comun în plasticuri.
O asociere excepţională a tiroiditei, bolii Addison, insuficienţei ovariene şi bolii celiace la o femeie tânără
Prezentăm aici o femeie în vârstă de 23 de ani, cu un diagnostic de hipotiroidism din cauza tiroiditei Hashimoto, bolii autoimune Addison şi insuficienţa ovariană prematură spontană, cariotipic normală.[...] Pe o dietă fără gluten, pacienta a prezentat o îmbunătăţire clinică apreciabilă, însoţită într-un interval de 3 luni de o scădere progresivă a necesarului pentru terapia de substituţie tiroidiană şi suprarenală.
Este sigur consumul de ovăz în dieta fără gluten?
Ovăzul conţine o formă de gluten adeseori etichetată ca avenină, iar această proteină reprezintă 12-16% din totalul proteinelor existente în ovăz. Ceea ce prin sine însuşi face virtual imposibil ca ovăzul să fie gluten free.[...] De asemeni s-a demonstrat că mulţi pacienţi care încep o dietă tradiţională fără gluten (evitând grâul, ovăzul şi secara, dar nu şi alte cereale), continuă să rămână bolnavi. Diagrama de mai jos, compară conţinutul de gluten-proteine al diferitelor cereale:
Exacerbarea bolii celiace după vindecarea sindromului Cushing
Exacerbarea bolii tiroidei autoimune la pacienţii cu anticorpi antitiroidă după vindecarea sindromului Cushing, a fost deja caracterizată ca un exemplu al interacţiunii dintre sistemele endocrine şi imune [4]. În opoziţie, ameliorarea disfuncţiei tiroidiene, posibil din cauza modulării sistemului imun după introducerea substituţiei cu steroizi la pacienţii cu boală Addison şi tiroidită autoimună este un alt efect bine cunoscut al cortisolului [5].
Vertij şi nistagmus asociate cu boala celiacă
PREZENTARE DE CAZ O fată înainte de pubertate cu vârsta de 11 ani, a fost primită la Secţia de Pediatrie din cauza unui vertij obiectiv asociat cu greaţă şi lipsa poftei de mâncare. Vertijul apăruse pentru prima dată cu o lună înainte de vizită, crescând pe durata celor două săptămâni înainte de vizită, când greaţa şi lipsa poftei de mâncare au devenit mai evidente.[...]De fapt, la pacientul nostru vertijul a dispărut cu o dietă fără gluten, a reapărut prompt în timpul unei perioade de complianţă slabă, iar ulterior să dispară cu o dietă fără gluten strictă.
Comorbidităţi psihiatrice la pacienţii cu boală celiacă: există vreo asociere biologică concretă?
Boala celiacă (BC) este o tulburare autoimună unică care se manifestă la indivizii susceptibili genetic după ingestia glutenului, o proteină identificată în grâu şi alte câteva cereale. Inflamaţia cu baze imunologice induce atrofia structurii vilozitare a jejunului, conducând către malabsorbţie cu severitate variabilă. Forme subclinice şi nespecifice de BC s-a constatat a fi din ce în ce mai comune cu o manifestare clasică a sindromului de malabsorbţie (referinţa A). Prezentăm un caz de TOC (tulburare obsesiv compulsivă) combinat cu simptome depresive, complicat ulterior cu tulburare alimentară altfel nespecificată, la un băiat adolescent pentru care s-a recurs la psihiatru din cauza tratamentului refractar pentru scăderea în greutate.
Răspunsul imun anti-gluten consecutiv infecţiei cu Toxoplasma la şoareci
Intoleranţa la gluten ar putea afecta patogeneza bolii într-un subgrup al indivizilor cu schizofrenie, tulburare bipolară sau autism. Expunerea la Toxoplasma gondii este un factor de risc cunoscut pentru dezvoltarea schizofreniei, posibil printr-un efect patologic direct al parazitului asupra creierului şi comportamentului. Recent, a fost descoperită o co-asociere a anticorpilor la glutenul din grâu şi T. gondii la indivizii cu schizofrenie, sugerând o cale coordonată gastrointestinal prin care T. gondii şi glutenul alimentar ar putea genera un răspuns imun. În această lucrare, am evaluat legătura între aceşti antigeni infecţioşi şi alimentari în modele cu şoareci.