Alan Watts – Tipurile de cultură şi diviziunea muncii
Au fost cam trei tipuri de cultură. Le vom numi culturile vânătoreşti, culturile agrariene şi culturile industriale. Culturile vânătoreşti par a fi cele mai timpurii. Iar culturile agrariene au apărut când vânătorii au învăţat să gospodărească şi de aceea a trebuit să se stabilească în anumite locuri.[...]Acum iată, acestea sunt deci rolurile. Acestea sunt, aţi putea spune măşti, după cum erau ale Brahmanilor în acest joc, numit jocul social.
Parazitul cerebral comun, Toxoplasma gondii, poate influenţa cultura umană?
În timp ce toxoplasmoza latentă este de obicei benignă, efectul subtil al parazitului asupra personalităţii individuale pare a altera personalitatea agregată la nivel de populaţie. Factorii directivi ai variaţiei geografice în prevalenţa acestui parazit, includ efectele climatului asupra persistenţei stadiilor infecţioase în sol, practicile culturale de preparare a alimentelor şi pisicile ca animale de companie. Unele variaţii ale culturii, prin urmare, ar putea fi în ultimă instanţă corelate cu modul în care climatul afectează distribuţia T. Gondii, deşi rezultatele explică doar o parte a variaţiei în două din cele patru dimensiuni culturale, sugerând că dacă T. Gondii influenţează cultura umană, este doar unul dintre mulţi factori.
Originile agriculturii: o perspectivă biologică şi o nouă ipoteză
Ce caracteristică ar putea fi primordială dintre cele reprezentative pentru specia umană? În timp ce viziunea asupra noastră însăşi, cu greu ar putea să evite sublinierea realizărilor noastre în inginerie, artă, medicină, călătoriile spaţiale şi altele similare, într-o apreciere mult mai neutră, agricultura, ar surclasa toţi ceilalţi concurenţi pentru locul de vârf. Cele mai multe realizări ale umanităţii au venit după aceasta. Aproape fără excepţie, toţi oamenii de pe Pământ se bazează în prezent pe agricultură. Exceptând nişte cazuri minore, nicio altă specie nu are drept ocupaţie cultivarea pământului. Ca un aspect esenţial, tot terenul arabil din lume este cultivat, cu toate că agricultura îşi are începuturile doar cu nişte mii de ani în urmă, cu mult timp după apariţia oamenilor evoluaţi anatomic.
Transformări biologice asociate cu agricultura în populaţiile umane
Agricultura a fost mult timp privită ca a o îmbunătăţire a condiţiei umane: odată ce Homo sapiens a realizat tranziţia de la furajare la gospodărire în Neolitic, sănătatea şi nutriţia s-au ameliorat, longevitatea a crescut, volumul de muncă a scăzut. Studii recente ale rămăşiţelor arheologice omeneşti din lumea largă realizate de antropologia biologică, au demonstrat că această caracterizare a tranziţiei de la stadiul de vânător-culegător la agricultură, ar fi incorectă. Contrar modelelor anterioare, adopţia agriculturii a implicat un declin global al sănătăţii orale şi generale.