Hipoperfuzia creierului indusă prin dietă
Hipoperfuzia, o scădere a curgerii sângelui, a fost asociată cu inflamația creierului și disfuncția cognitivă (3). O cauză care s-a demonstrat că scade fluxul sanguin către creier, este glutenul, o proteină existentă în anumite cereale. Sau creșterea serotoninei din cauza creșterii glucozei serice, este în mod evident un factor care perturbă funcția cerebrală, după masă simțindu-ne obosiți. Iar noi toți am trecut prin asta.
Riscul crescut de boală celiacă şi astm este confirmat
Un nou studiu apărut din Suedia confirmă că astmul este un factor de risc pentru boala celiacă şi viceversa. Astmul este o condiţie inflamatorie cronică a plămânilor caracterizată de accese de wheezing şi tuse cu dificultatea recuperării respiraţiei. Poate fi fatală, iar incidenţa este în creştere. Are factori de risc genetici şi de asemeni declanşatori de mediu, în special alergii. Probabil este o altă formă de boală autoimună declanşată la indivizii susceptibili genetic.
Nenumăratele capete ale intoleranţei la gluten
Din nefericire, oamenii din ziua de azi nu înţeleg diferenţa între intoleranţa la gluten şi boala celiacă. De fapt, acesta este unul din motivele pentru care atât de mulţi pacienţi nu reuşesc să primească diagnostic corespunzător. Testele de laborator se focalizează în mod obişnuit pe diagnosticarea bolii celiace. Aceasta a creat o proverbială Ţară a Nimănui pentru acei pacienţi care reacţionează diferit la gluten. Fiindcă pentru ei rezultatele analizelor sunt negative, li se spune să continue consumul cerealelor şi să nu se teamă de gluten, fiindcă nu au boală celiacă. Până anul trecut, cei mai mulţi doctori şi cercetători ai bolii celiace, au ignorat sau negat existenţa intoleranţei la gluten. Opinia generală era - dacă nu ai boală celiacă, nu trebuie să îţi faci griji cu evitarea cerealelor.