O formă rară de autism ar putea fi tratată prin dietă
Cercetătorii descoperă o formă rară de autism ereditar care ar putea fi tratată trecând pacienţii pe o dietă specială. [...] Ei au examinat de asemeni şoarecii modificaţi genetic cărora le lipsea gena BCKDK, şi au aflat că au de asemeni niveluri scăzute de BCAA. Prezentau anomalii neurologice precum convulsii, care erau complet anulate după o săptămână pe o dietă bogată în BCAA.
Sindromul Asperger şi dieta hipoalergenică
J.P. a fost iniţial diagnosticat la şcoală cu sindrom Asperger. Aceasta este o formă obişnuită de autism. Până la vârsta de trei ani şi jumătate, a fost un copil sclipitor, fără probleme comportamentale. Primele lucruri pe care le-au observat părinţii lui, în plus faţă de transformările sale sociale şi comportamentale, erau scăderea în greutate şi infecţiile repetate. Cea mai deranjantă era apariţia unor afte bucale severe, care-i limitau posibilitatea de a se hrăni.
Anticoncepţionale orale, epigenetică şi autism
Ca femei, avem de luat o decizie crucială apropo de tipul anticoncepţionalelor pe care alegem să le folosim. Deşi această cercetări sunt în faza lor de început, sunt tot mai multe dovezi că etinilestradiolul iniţiază transformări epigenetice, determinând modificări persistente în expresia genelor receptorului de estrogen, contribuind pentru riscul autismului la urmaşi.
Formula cu soia pentru sugari şi convulsiile la copiii cu autism: un studiu retrospectiv
În pofida acestor limitări, rezultatele noastre sugerează că utilizarea de formula cu soia pentru sugari, ar putea fi asociată crizelor febrile la ambele sexe, şi cu un diagnostic de epilepsie la copiii autişti băieţi. Dat fiind lipsa datelor asupra variabilelor parazite şi natura retrospectivă a studiului, este necesar un studiu prospectiv pentru confirmarea acestei asocieri.
Efectul unei diete GFCF pentru copiii cu autism: o prezentare de caz
Un băiat cu autism, retard de creştere şi dezvoltare, a fost adus la clinica noastră. A fost diagnosticat cu sindrom CHARGE. Ulterior, diverse terapii au fost introduse la vârsta de 5 luni, iar întârzierile de dezvoltare încă au persistat. La vârsta de 42 de luni, băiatul a fost supus unei diete fără gluten şi caseină. După 5.5 luni băiatul era capabil de a se juca şi împărţi jucăriile cu fraţii/surorile şi alţi copii, comportament observat a fi mai apropiat de cel al unui copil neafectat.
Efectul unei intervenţii dietetice asupra comportamentului autist
Scopul acestui studiu simplu-orb, controlat, a fost de a evalua efectul dietelor fără gluten şi fără caseină pentru copiii cu autism şi anomalii ale peptidelor urinare. Observaţii şi teste au fost derulate pe 20 de copii participanţi înainte de a fi repartizaţi aleator fie grupului pe dietă, fie celui martor. Perioada experimentală era de 1 an, după care observaţiile şi testele erau repetate. Reducerea semnificativă a comportamentului autist, a fost înregistrată pentru participanţii din grupul pe dietă, dar nu pentru cei din grupul martor.
Sindrom de alergie, apraxie şi malabsorbţie: caracterizarea unui fenotip de neurodezvoltare ce răspunde la suplimentarea cu omega 3 şi vitamina E
Caracterizăm un nou fenotip de apraxie care răspunde la suplimentarea cu acizi graşi polinesaturaţi şi vitamina E. Asocierea deficitului de carnitină, intoleranţei la gluten/alergiei alimentare şi malabsorbţiei grăsimilor cu fenotipul apraxiei, sugerează garanţia unei vast workup metabolic.
Boala celiacă manifestată ca autism
Dietele fără gluten au devenit din ce în ce mai populare printre părinţii aflaţi în cautarea de tratamente pentru copii diagnosticaţi cu autism. Unele din răspunsurile menţionate la dietele celiace pentru copiii cu autism, ar putea fi corelate cu ameliorarea deficienţelor nutriţionale rezultate din intoleranţa la gluten nediagnosticată şi malabsorbţia consecutivă. Este prezentat cazul unui băiat în vârstă de 5 ani, diagnosticat cu autism sever la o clinică specializată în Tulburări de Spectru Autist.
Sindroamele autiste şi dieta: un studiu de urmărire
Intervenţia dietetică a fost aplicată pentru 15 subiecţi cu sindroame autiste, cu profile urinare patologice şi niveluri crescute de peptide găsite în mostrele de urină la 24 ore. Peptidele, dintre care unele sunt probabil provenite din gluten şi caseină, se crede că ar avea un efect farmacologic negativ asupra atenţiei, maturizării creierului, interacţiunii sociale şi învăţării. Ipoteza noastră era că o dietă fără aceste proteine ar facilita învăţarea.
Dieta gluten-free ca o intervenţie pentru autism şi tulburările de spectru asociate: constatări preliminare
Ipoteza excesului de opioizi din autism, sugerează că autismul este consecinţa scindării incomplete şi a absorbţiei excesive a peptidelor cu activitate opioidă (provenite din alimente care conţin gluten şi caseină), provocând subminarea proceselor biochimice şi neuroreglatoare. Dovezi biochimice au stabilit prezenţa nivelurilor crescute de peptide în urina persoanelor cu autism, iar studii comportamentale anterioare au demonstrat o legătură între lunga perioadă de excludere a glutenului şi caseinei din dietă şi ameliorarea comportamentului unor copii cu autism.