Şi vrăbiile visează uneori… – Ion Băieşu
Nu e prima oară când nici unul dintre ei nu vrea să se ducă după cumpărături, fiind apoi nevoiţi să rabde de foame. Voluptatea mizeriei le-a intrat în obişnuinţă. Sigur că nu e plăcut să trăieşti cu o cafea şi o bucată de pâine uscată, dar dulceata lenevirii în pat nu se poate asemăna cu nimic altceva, nici măcar cu mierea de albine. Ea a fost obişnuită de mică să primească mâncarea la pat, iar el a fost crescut de două mătuşi care l-au râzgâiat până la 30 de ani, dându-i totul de-a gata.