suplimente, shop, magazin, GetFit

Proudhon, despre stat

Categories: Proză utilă|1 Comment on Proudhon, despre stat|Tags: , , , , |Daily Views: 0|223 words|1,1 min read|

Proudhon ne-a dat o descriere a „inconvenientelor” interne ale statului.

„A fi guvernat, înseamnă a fi urmărit, inspectat, spionat, dirijat, mânat de lege, numărat, înregimentat, înrolat, îndoctrinat, moralizat, controlat, verificat, apreciat, evaluat, cenzurat, comandat de către creaturi care nu au nici dreptul, nici înţelepciunea, nici virtutea să facă asta. A fi guvernat înseamnă a fi la fiecare operaţiune, la fiecare mişcare notat, înregistrat, pus la socoteală, taxat, ştampilat, măsurat, numărat, evaluat, autorizat, mustrat, avertizat, supus interdicţiilor, îndreptat, corectat, pedepsit. Sub pretextul folosului public şi în numele interesului general, eşti pus să contribui, eşti muştruluit, jecmănit, exploatat, monopolizat, extorcat, storcoşit, tras pe sfoară, jefuit; apoi, la cea mai mică rezistenţă, la primul cuvânt de împotrivire, eşti reprimat, amendat, umilit, hărţuit, vânat până în pânzele albe, supus abuzurilor, bătut, dezarmat, legat, sugrumat, închis, judecat, condamnat, împuşcat, deportat, sacrificat, vândut, trădat; şi ca să se pună capac la toate, batjocorit, zeflemisit, ridiculizat, ultragiat, dezonorat. Aceasta este guvernarea; aceasta este justiţia ei; aceasta este moralitatea ei.”

P. J. Proudhon, Idée générale de la Revolution au XIX’ siecle. Paris, Librairie des Sciences politiques et sociales, Marcel Rivière, 1923, p. 344.

Proudhon, stat, guvernare, conducători

ARTICOLE RECOMANDATE

One Comment

  1. Admin 04/12/2011 at 23:34 - Reply

    Originile agriculturii : o perspectivă biologică şi o nouă ipoteză
    Greg Wadley & Angus Martin

    Agricultura şi civilizarea au însemnat sfârşitul furajării – o metodă de subzistenţă cu obiective pe termen scurt şi recompense – şi, pentru cei mai mulţi, începutul unei munci organizate şi susţinute, orientate pe recompense ulterioare şi cererile superiorilor. Odată cu apariţia comunităţilor largi, familiile nu-şi mai cultivau pământul pentru ei înşişi sau doar pentru nevoile personale, cât pentru străini şi viitor. Munceau toată ziua faţă de câteva ore pe zi, după cum făceau vânător-culegătorii. Erau orare, cote, supraveghetori şi pedepse pentru inactivitate (Pfeiffer 1977:21).
    …………………………….
    Astfel, marile civilizaţii au în comun consumul de exorfine al acestor populaţii. Sugerăm că statele mari, ierarhice, au fost o consecinţă firească printre aceste populaţii. Civilizaţia a progresat fiindcă prezenţa sigură şi la cerere a opioizilor alimentari furnizaţi indivizilor, a determinat modificarea comportamentului, reducându-le agresiunea şi permiţându-le să devină toleranţi unui stil de viaţă sedentar în grupuri aglomerate, să îndeplinească munci regulate şi să fie mai uşor subjugaţi de către conducători. Două clase socioeconomice au luat naştere, înainte existând numai una (Johnson & Earle 1987:270), stabilind astfel un şablon ce a devenit prevalent din acel moment.

Mesajul tău...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.