Corelaţia dintre nutriţie şi funcţia neurocognitivă în schizofrenie
Rezumat
Riscul apariţiei unor probleme de sănătate majore, precum boala cardiacă coronariană, infarctul, hipertensiunea şi diabetul, este semnificativ mai ridicat pentru oamenii cu schizofrenie, faţă de restul populaţiei. Oamenii cu schizofrenie au o predispoziţie pentru deces cu zece ani mai devreme decât ceilalţi, din cauza stării de sănătate fizică. Dieta, modul de viaţă şi tratamentul psihiatric contribuie semnificativ pentru aceste riscuri. Studii antropologice au identificat o corelaţie între consumul de grâu şi internările pentru schizofrenie. Dovezi susţinătoare ale studiilor biologice au constatat că anticorpii la gluten şi gliadină au o prevalenţă mai ridicată la cei cu schizofrenie decât rudele lor. Studii clinice au demonstrat că o dietă fără / cu mai puţin gluten ar putea oferi rezultate benefice în termenii reducerii simptomelor pozitive şi un risc redus de spitalizare. Un raport crescut între acizii graşi saturaţi şi acizii graşi polinesaturaţi în dieta naţională şi consumul zahărului rafinat şi al produselor lactate, au fost corelate cu efecte slabe în schizofrenie. Evaluările clinice care au folosit suplimente de acizi graşi polinesaturaţi pentru indivizii cu schizofrenie, au indicat schimbări pozitive în rezultatul simptomelor schizofreniei când au fost administrate cu sau fără medicaţie antipsihotică. Acest capitol va recapitula dovezile care susţin aceste aspecte corelate cu alimentaţia indivizilor care suferă de schizofrenie.
SURSA: The Relationship Between Nutrition and Neurocognitive Function in Schizophrenia
omega 6, omega 3, polinesaturate, riscul, comorbiditate
ARTICOLE RECOMANDATE
- Genele, intestinul şi schizofrenia: punctul de întâlnire al interacţiunii gene-mediu în apariţia schizofreniei
- András Feldmár despre schizofrenie, depresie şi psihiatrie
- Prevalenţa bolii celiace şi intoleranţei la gluten în studiul populaţional de eficienţă a intervenţiei în acţiunile antipsihotice clinice în Statele Unite