suplimente, shop, magazin, GetFit

Poliartrita neobişnuită ca unica manifestare clinică a bolii celiace

poliartrita, articulatii, incheieturi, febra

Autori:  G. F. Bagnato, E. Quattrocchi, S. Gulli, O. Giacobbe, G. Chirico, C. Romano, F. Purello D’Ambrosio

Rezumat

Această raportare descrie un pacient care s-a prezentat cu o poliartrită atipică însoţită de mialgie, febră şi anxietate. După evaluări clinice şi serologice extensive, biopsia duodenală şi testele serologice au furnizat dovada pentru diagnosticul de boală celiacă (BC). Pacientul a fost pus fără întârziere pe o dietă fără gluten, cea ce a condus la o îmbunătăţire a anomaliilor clinice.

Introducere

Boala celiacă (BC) este o boală inflamatorie a intestinului subţire superior, care rezultă după ingestia glutenului la indivizii susceptibili genetic [1,2]. Inflamaţia ar putea conduce la malabsorbţia câtorva nutrienţi importanţi, incluzând fierul, acidul folic, calciul şi vitaminele liposolubile. Recuperarea clinică şi mucozală după ce pacientul a fost trecut pe o dietă fără gluten, este o dovadă obiectivă că enteropatia este indusă de gluten [3].

Se estimează că BC ar putea afecta 1 din 200 de indivizi [4,5]. Poate apărea la orice vârstă, dar la adulţi, vârful de incidenţă este în al cincilea deceniu de viaţă, Femeile sunt în mod obişnuit mai afectate decât bărbaţii, şi un raport de 3:1 a fost observat în timpul perioadei lor de fertilitate.

Mulţi pacienţi, în special cei a căror boală apare la maturitate, au simptome minime, iar simptomele gastrointestinale sunt frecvent absente.

Pentru unii pacienţi, ar putea fi prezente simptomele cauzate de malabsorbţie, precum anemia şi osteoporoza, în timp ce la alţii, caracteristica predominantă ar putea fi o tulburare asociată cu BC, precum dermatita herpetiformă [6].

Prezentăm cazul clinic al unui pacient suferind de BC, ale cărei simptome de manifestare erau poliartrita, mialgia, febra şi anxietatea.

Raportare de caz

O femeie în vârstă de 37 de ani a fost trimisă la secţia noastră în aprilie 1999 cu artralgie afectând gâtul, mâinile, articulaţiile şi genunchii. Pacientul a avut o stare bună de sănătate până în Februarie 1999, dar apoi a dezvoltat simptomele menţionate anterior, însoţite de mialgie, febră (38 °C) şi anxietate. La consultaţia cu medicul local, a fost prescrisă o schemă de tratament cu antibiotic şi antiinflamator nonsterodian. A fost obţinută rezoluţia iniţială a simptomelor, în orice caz, au reapărut în următoarele 2 luni, La examinarea fizică, pacientul arăta bolnav. Temperatura ei corporală era 38 °C, pulsul cardiac 92 bătăi/min, rata respiratorie 22/min şi presiunea sângelui 120/80 mmHG. Rezultatele examinării cardiace erau normale. Abdomenul era moderat destins, iar la palpare simţea durere. Nu au fost constatate erupţii, injectare conjuctivală sau limfoadenopatie. Articulaţiile interfalangiene proximale (AIP) şi interfalangiene distale (AID) ale celui de-al doilea şi de-al treilea deget erau umflate, calde şi sensibile la palpare.

Evaluarea de laborator iniţială a relevat următoarele: numarul globulelor roşii în intervalul de normalitate; hemoglobina (Hb) 11g/dl; numărul celulelor albe 11.700 (/mm3) cu neutrofile 61%, limfocite 25%, monocite 10%, eozinofile 3% şi basofile 1%; numărul plachetelor 428.000 (/mm3 azot ureic, creatinină, glucoză, acid uric, sodiu, potasiu, clor, bicarbonat, calciu, fosfor, magneziu, bilirubină, aspartat şi alanină aminotransferaze, fosfataza alcalină şi lactat dehidrogenaza. Concentraţia proteinelor totale era 6.8 g/dl, albumina 3.1 g/dl, şi globulina 3.7 g/dl. Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH; Westergreen) era 35 mm/h.

Factorul reumatoid era negativ. Antigenul complex de histocompatibilitate HLADQ2 era pozitiv. Anticorpii antigliadină imunoglobulina (Ig)A şi IgG au fost de asemeni măsuraţi, fiind găsită o valoare de 9.6% pentru IgA (normal < 7%). Titrul anticorpilor antiendomisium era pozitiv. Testele pentru markeri ai virusului herpes simplex (VHS) 1, VHS 2, citomegalovirus (CMV), virusului hepatitei B (HBV) şi hepatitei C (HCV), erau negative. Biopsia jejunală a evidenţiat atrofie vilozitară subtotală, înălţime a vilozitară scăzută şi hiperplazie criptică cu mitoză crescută (Fig. 1). Radiografia coloanei, a mâinilor şi încheieturilor mâinilor nu a demonstrat anormalităţi.

Pacienta a fost trecută ulterior pe o dietă fără gluten. În fiecare zi înregistra pe un jurnal-card intensitatea simptomelor clinice. 2 luni mai târziu a vizitat secţia noastră pentru monitorizare. Simptomele musculoscheletice şi anxietatea au cedat, iar temperatura era 36.5 °C în 6 zile. A răspuns bine la tratament cu un progres clinic semnificativ.

Discuţie

Cazul clinic prezentat aici reprezintă un exemplu de BC la adulţi cu simptome atipice, precum mialgia, poliartrita, febra şi anxietatea. Acest caz descrie BC cu un şablon atipic al implicării articulaţiilor, şi exprimă dificultăţile implicate în diagnosticarea acestei manifestări a bolii.

Multe boli au fost asociate cu BC; în orice caz, dat fiind că prevalenţa ridicată a BC este acum cunoscută, este posibil ca în multe cazuri acestea să reprezinte asocieri întâmplătoare. Cu toate acestea, studii de selecţie recente au arătat o prevalenţă crescută a BC în anumite condiţii, cum ar fi diabetul de tip I [7], boala tiroidei autoimune şi alte tulburări autoimune [8], precum ciroza biliară primitivă [9] şi sindromul Sjögren  [10]. Tulburările neurologice pot precede BC şi pot chiar reprezenta unica manifestare clinică. În timp ce este încă neclar dacă depresia este mai comună sau mai severă printre bolnavii de BC, nu este nicio îndoială că este o condiţie importantă şi problematică pentru unii pacienţi. Tulburările de dispoziţie ar putea fi legate de metabolismul triptofanului la adulţi şi copii [11, 12].

O prevalenţă crescută a BC a fost de asemeni găsită la pacienţii cu artrită reumatoidă juvenilă [13]. BC la adulţi este frecvent asociată cu boala articulaţiei de mijloc [14]. O mai mare conştientizare a acestei tulburări, este datorată disponibilităţii unui tratament foarte eficient.

REFERINŢE

poliartrita, boala celiacă, anomalii clinice

SURSA: Unusual polyarthritis as a unique clinical manifestation of coeliac disease

ARTICOLE RECOMANDATE

One Comment

  1. Admin 10/03/2013 at 13:39 - Reply

    1. Cooke WT, Holmes GKT (1984) Coeliac disease. Churchill Livingstone, London
    2. Marsh MN (1992) Mucosal pathology in gluten sensitivity. In: Marsh MN (ed) Coeliac disease. Blackwell Scientific. Oxford, pp 136-191
    3. Feighery C. Weir DG. Whelan A, Willoughby R. Youngpra-pakorn S, Lynch S, et al (1998) Diagnosis of gluten-sensitive enteropathy: is exclusive reliance on histology appropriate? Eur J Gastroenterol Hepatol 10: 919-925
    4. Catassi C (1997) Screening of coeliac disease. In: Maki M, Collin P, Visakorpi JK (eds) Coeliac disease. Proceedings of the Seventh International Symposium on Coeliac Disease. Coeliac Disease Group, Tampere, Finland, pp 23-34
    5. McMillan SA. Watson RPG, McCrum EE, Evans AE (1996) Factors associated with serum antibodies to reticulin, end-omysium. and gliadin in an adult population. Gut 39: 43-47
    6. Kelly CP. Feighery CF. Gallagher RB. Weir DG (1990) The diagnosis and treatment of gluten sensitive enteropathy. Adv Intern Med 35: 341-364
    7. Cronin CC, Shanahan F (1997) Insulin-dependent diabetes mellitus and coeliac disease. Lancet 349: 1096 1097
    8. Midhagen G. Jarnerot G, Kraaz W (1988) Adult coeliac disease within a defined geographic area in Sweden. A study of prevalence and associated diseases. Scand J Gastroenterol 23: 1000-1004
    9. Feighery C (1999) Coeliac disease. Br Med J 319: 236-239
    10. Collin P, Reunala T, Pukkula E, Laippala P, Paslernack A (1994) Coeliac disease associated disorders and survival. Gut 35: 1215-1218
    11. Hadyivassiliou M, Chattopadhyay AK. Davies-Jones GAB. Gibson A, Grunewald RA, Lobo AJ (1997) Neuromuscular disorder as a presenting feature of coeliac disease. J Neurol Neurosurg Psychiatry 63: 770-775
    12. Hallert C, Martensson J. Allgen LG (1982) Brain availability of monoamine precursors in adult coeliac disease. Scand J Gastroenterol 17: 87-89
    13. Lepore L. Martelossi S, Pennesi M. Falcini F, Ermini ML. Ferrari R. Perticarari S. Presani G, Lucchesi A, Lapini M. Ventura A (1996) Prevalence of celiac disease in patients with juvenile chronic arthritis. J Pedialr 129: 311 313
    14. Usai P, Boi MF, Piga M, Cacace E. Lai MA, Beccaris A, Piras E, La Nasa G, Mulargia M, Balestrieri A (1995) Adult celiac disease is frequently associated with sacroileitis. Dig Dis Sei 40: 1906-1908

Mesajul tău...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.