Suplimente pentru recuperarea postoperatorie

ARTICOLE RECOMANDATE
recuperare; postoperatorie; vindecare; cicatrici
Autor: Dr. Mercola
Scopul acestor informaţii, este creşterea procentului de vindecare şi reducerea formării cicatricilor. Pacienţii care urmează regulat acest program, se vindecă mai repede decât ar face-o în mod obişnuit, cu mai puţină durere şi tumefiere, şi mai puţine complicaţii.
Este recomandat să începeţi programul de suplimentare cu 2 săptămâni ÎNAINTE de operaţie, şi să continuaţi timp de 2-4 săptămâni DUPĂ.
Vitamina C: 500-1000 mg de trei ori pe zi. Reduceţi doza dacă aveţi dureri abdominale ori scaune neformate.
Vitamina E: 400 unităţi /zi şi acid lipoic 100mg de trei ori pe zi. Vitamina E trebuie folosită cu prudenţă, şi dacă veţi fi implicat într-o operaţie în care complicaţiile hemoragiei ar putea fi o problemă, puteţi sista cu 2 săptămâni înainte. Prin urmare este cel mai recomandat să discutaţi acest lucru cu chirurgul dumneavoastră.
Vitamina A: 50.000 unităţi /zi (beta-carotenul nu este un înlocuitor)
Zinc: 30 mg/zi. Dacă aveţi greaţă scădeţi doza, acesta fiind un indiciu al excesului de zinc.
Bioflavonoizi citrici: 1000 mg, 3 ori pe zi cu vitamina C.
Enzimele: sunt de asemeni recomandate pentru a reduce inflamaţia şi tumefierea ţesuturilor în zona operaţiei. Enzimele digestive sau bromelaina (enzime din ananas) sunt de asemeni eficiente. Luaţi 2-3 capsule cu 10-30 de minute înainte de fiecare masă, cât mai repede posibil după operaţie.
Probiotice. La cabinetul nostru folosim Flora Source, dar sunt multe alte branduri bune. Ar trebui administrate de două ori pe zi.
Suplimente cu aminoacizi pentru facilitarea vindecării:
Arginina 500-1000 mg de trei ori pe zi
Taurină 500 mg de trei ori pe zi (dpdv tehnic, un acid sulfonic)
Note asupra glutaminei – Robert Crayhon, 1 Noiembrie 2002
După ce am trecut în revistă literatura, nu sunt convins ca suplimentarea cu doze ridicate de glutamină, este neurotoxică pentru cei sănătoşi. Când consumaţi prea multă proteină, organismul va produce prea multă glutamină într-o încercare zadarnică de a scăpa organismul de excesul de azot. Aceasta este glutamina care poate fi neurotoxică pentru sistemul nervos (despre care vorbesc studiile). Dar glutamina orală, nu are acest efect.
Suplimentarea cu carnitină (3g/zi), este o excelentă metodă nutriţională prin care organismul se poate elibera de excesul de amoniac, deci dacă vă faceţi griji în privinţa toxicităţii neuronale cauzate de acesta, aţi putea asocia glutamina cu carnitină. Apropo, au fost pacienţi cu insuficienţă hepatică, care au scăzut vizibil nivelul de amoniac prin suplimentarea cu carnitină, iar unul dintre aceştia a ieşit din spital când se aştepta să moară. Iată deci puterea carnitinei de a scădea amoniacul!
Nu uitaţi că trebuie să consumaţi peste 250 gr de proteină pentru a trece într-o stare de toxicitate cauzată de amoniac, dacă sunteţi un adult cu o greutate de 70 kg, deci nu văd cum 3 sau 30 gr de glutamină pe zi, ar putea depăşi limita de 250 gr. O dietă cu aport proteic ridicat, combinată cu suplimentarea de glutamină în doze mărite, ar putea fi teoretic o problemă, dar încă trebuie să cunosc pe cineva care să fi făcut asta. De asemeni, în toate prelegerile mele, am recomandat cea ce am aflat de la Judy Shabert – dacă folosiţi multă glutamină, aveţi nevoie de mai puţină proteină. A scris o carte excelentă despre glutamină, pe care o recomand cu toată căldura.
De asemeni, ideea că glutamina suplimentară este în totalitate metabolizată în glutamat, chiar nu este cazul. Aţi văzut vreodată vreun pacient sensibil la monosodiuglutamat? Simptomele pe care le au aceşti pacienţi sunt cele ale excesului de glutamat: dureri de cap, greaţă, ameţeli, iar aşa ceva nu am întâlnit, nici observat să fi fost raportat cu doze crescute de glutamină. Organismul este foarte eficient în controlarea căii glutamină-glutamat, care necesită vitamina B6. Am avut multe discuţii cu doctori în biologie celulară despre această idee că glutamina se transformă în glutamat la comandă, şi toţi afirmă că este o afirmaţie falsă, şi sunt critici în special faţă de Russell Blaylock pentru această eroare din cartea sa.
În ultimă instanţă, de ce nu se transformă toată glutamina în GABA? Glutamina nu ar mai superexcita neuronii dvs, şi aţi adormi. Evident, glutamina nu are acest efect.
SURSA: Mercola.com