Modularea funcţiei imune de către lectinele alimentare în artrita reumatoidă
În ciuda observaţiilor clinice aproape unanime, că inflamaţia intestinală este în mod frecvent asociată cu inflamaţia articulaţiilor şi viceversa, natura acestei conexiuni rămâne ambiguă. În acest rezumat oferim dovezi pentru modul în care interacţiunea lectinelor alimentare cu enterocitele şi limfocitele, ar putea facilita translocaţia atât a antigenilor patogenici alimentari cât şi produşi intestinal, către ţesuturile periferice, generând în schimb o persistentă stimulare antigenică periferică. În cazurile vulnerabile genetic, această stimulare antigenică ar putea avea ca rezultat manifestarea unei artrite reumatoide evidente, mediate prin mimetică moleculară, un proces prin care
Intoleranţa la gluten: o hidra cu multe capete
Într-o prelegere intitulată “Asupra afecţiunii celiace”1, susţinută în Londra în 1887, Dr. Samuel Gee a descris pentru prima dată afecţiunea pe care acum o numim boala celiacă sau enteropatie sensibilă la gluten. Cu manifestări clinice limitate la tractul gastrointestinal sau atribuite malabsorţiei, era logic să presupui cum cheia patogenezei acestei boli se afla în intestin. În orice caz, focalizarea criteriilor de diagnostic asupra intestinului (după cum fac încă cei mai mulţi medici), a amânat evaluarea spectrului mai larg al intoleranţei la gluten.