Testul barierei intestinale

ARTICOLE RECOMANDATE

• Bariera neurointestinală în depresia majoră
• Efectele unei diete enterale suplimentate cu glutamină, asupra enterocolitei induse de Methotrexat
• 20 de lucruri pe care ar trebui să (nu) le faci, pentru a proteja şi restaura integritatea barierei intestinale
• Glutamina – GetFit

AUTOR: Dr. Aristo Vojdani

Expunere generală

O nouă generaţie de teste este disponibilă acum pentru permeabilizarea intestinală sau intestinul permeabil. Aceste evaluări ştiinţifice avansate, iau în considerare răspunsul individual al sistemului imun al fiecărui pacient la acţiunea proteinelor şi peptidelor (macromolecule), care intrând în circulaţia sângelui, pot provoca sistemul imun, împotriva lor rezultând producerea de anticorpi IgA, IgG şi IgM. În condiţii intestinale nepatologice imunologic, antigenii se deplasează prin lumenul intestinal şi ajung în circulaţia sângelui, pentru mulţi oameni, acest eveniment comun neprovocând o reacţie exagerată prin răspunsul sistemic. În orice caz, pentru persoanele susceptibile, această penetrare a antigenilor poate însemna debutul unei afecţiuni neuroautoimune.

Testele brevetate pentru Funcţia Barierei Intestinale, nu doar că asigură o evaluare a răspunsului imun raportat la permeabilizarea intestinală, dar de asemeni includ evaluări ale unor factori cu influenţă asupra integrităţii tractului intestinal. Dezechilibrul gastrointestinal nu poate fi înţeles în totalitate prin implicaţiile sale terapeutice şi de diagnostic, fără armonizarea florei intestinale, produşilor toxici (LPS) şi proteinelor alimentare. Utilizarea Screening-ului Funcţiei Barierei Intestinale, oferă clinicianului analize fundamentate etiologic pentru integritatea intestinală, iar precizia metodologiei ELISA, oferind rezultate cantitative ce pot fi utilizate în managementul afecţiunilor intestinale.

Un nivel optim de sănătate nu este posibil fără o bună funcţionare a Barierei Intestinale.

Situându-se în prima linie de apărare a organismului, stratul mucozal, bariera extrinsecă a tractului intestinal, este expusă la o mulţime de stresori, antigeni, factori patogeni, dezechilibre ale neurotransmiţătorilor, toxine şi medicamente, iar uneori acest baraj se poate slăbi dezactivând bariera protectoare. Ceea ce urmează după pierderea toleranţei imunologice mucozale intestinale, este o cascadă ce începe cu formarea complexelor imune şi a răspunsului inflamator al citokinelor. Acest nivel anormal al citokinelor reglatoare cum sunt IL-10 şi TGF-beta, determină o permeabilizare intestinală crescută, prin care joncţiunile strânse ale barierei intrinseci se deschid permiţând trecerea proteinelor alimentare şi peptidelor în fluxul circulaţiei sângelui. Cunoscută în mod obişnuit ca intestin permeabil, creşterea permeabilităţii intestinale este precursorul bolilor autoimune cum sunt Diabetul Tip I, artrita reumatoidă, lupus, scleroza multiplă şi hipotiroidismul autoimun. De asemeni este calea spre disfuncţii neurologice asociate cu intoleranţa la gluten, boala celiacă, autismul şi ADHD-ul.

Interpretare

• Niveluri crescute de IgA salivar împotriva proteinelor alimentare, ar putea indica o dereglare mucozală imună, sau o pierdere a toleranţei pentru aceşti antigeni.
• Niveluri crescute de IgA salivar împotriva drojdiei, ar putea sugera o creşetere exagerată şi o posibilă colonizare a Candidei în ţesuturile mucozale. O dezvoltare excesivă fie a bacteriilor aerobe, fie anaerobe, indică o floră intestinală dezechilibrată. Această situaţie poate expune GALT (Țesutul Limfoid Intestinal Asociat) acţiunii multor toxine bacteriene, rezultând perturbarea sistemului imuno-mucozal.
• Răspunsul anticorpilor serici împotriva drojdiei şi bacteriilor, dar nu şi proteinelor alimentare, este un semn al dezechilibrului florei intestinale.
• Dacă anticorpii IgA împotriva proteinelor alimentare, drojdiilor, bacteriilor aerobe şi anaerobe sunt simultan crescuţi, este un indiciu a unei grave pierderi a toleranţei imunologice intestinale pentru toţi antigenii prezenţi după un şablon zilnic. Această gravă pierdere a toleranţei imune ar putea determina disfuncţia barierei intestinale sau sindromul intestinului permeabil.
• Un răspuns crescut al anticorpilor serici împotriva tuturor categoriilor, este un indiciu al disfuncţiei barierei intestinale împotriva moleculelor antigenice mari. Trebuie luată în considerare varianta răspunsului autoimun.
• Un răspuns slab împotriva tuturor categoriilor este un indiciu al imuno-deficienţei mucozale.

Prima linie de apărare imună

Bariera mucozală – prima ta linie de apărare imună – se referă la toate membranele mucoasei ce cuprind interfaţa primara dintre mediul extern  şi intern al organismului. Această barieră mucozală permite trecerea elementelor benefice şi le ţine la distanţă pe cele dăunătoare.

Bariera sănătoasă în stânga / Bariera deteriorată în dreapta

Pentru a clarifica acest lucru, poate fi făcută o analogie între stratul de ozon al Pământului şi barierele mucozale ale organismului. Stratul de ozon permite trecerea unei cantităţi optime de lumină solară, susţinând viaţa pe Pământ; bariera mucozală permite trecerea nutrienţilor sprijinind astfel sănătatea. Stratul de ozon previne trecerea radiaţiei dăunătoare, stratul mucozal previne invazia agenţilor infecţioşi şi a alergenilor. Dar la fel cum planeta noastră are un strat de ozon distrus, mulţi dintre noi avem bariere mucozale deteriorate. În consecinţă nu suntem protejaţi de substanţe periculoase cum sunt paraziţii, virusurile şi bacteriile.

Factori ce afectează sistemul imuno-mucozal, rezultând disfuncţia barierei intestinale, autoimunitate şi anomalii ale sistemului nervos

Boala sau simptomele nu trebuie să fie prezente pentru a garanta protecţia barierei mucozale intestinale; menţinerea ei în stare optimă ne ajută să rămânem rezistenţi la boli şi viguroşi. Consolidarea tractului intestinal este utilă în uşurarea şi evitarea efectelor astmului, în artrită, alergiile alimentare, ulcer, boala Crohn, colita ulcerativă, boala celiacă, boli autoimune, epilepsie, alcoolism, oboseală cronică, dureri articulare, migrene, diaree, infecţii parazitare, disbioză, candida, scleroză multiplă şi diabet, toate din ele putând avea originea în penetrarea intestinului de către substanţe dăunătoare.

Componente structurale ale Barierei Mucozale

Legătura inflamatorie neuro-intestinală

Un rol sugerat al permeabilităţii intestinale anormale în patogeneza bolilor autoimune, având drept ţintă ţesutul intestinal şi diferite organe. (Dr. Vojdani)