Tulburările alimentare văzute ca dependenţe: o perspectivă psihobiologică

Rezumat

O serie de ipoteze au fost propuse pentru a explica comorbiditatea semnificativă dintre tulburările alimentare şi tulburările consumului de substanţe. Printre acestea există teoria că auto-înfometarea – exacerbată de antrenamentul excesiv – este ea însăşi o dependenţă de opioizii endogeni ai organismului. În timp ce de asemeni au fost făcute eforturi pentru a identifica o “personalitate adictivă”, încercările de stabilire dacă pacienţii cu tulburări alimentare au în comun aceste caracteristici, s-au intersectat cu un succes mixt. Studiul de faţă a fost conceput pentru a determina gradul în care pacienţii anorexici şi bulimici prezintă caracteristici de personalitate adictivă, şi dacă aceste trăsături sunt utile în anticiparea severităţii preocupării pacienţilor pentru greutate şi gradul de supraantrenament. Rezultatele au confirmat că atât pacienţii anorexici cât şi bulimici au avut scoruri ridicate pe Scala de Dependenţă a Chestionarului de Personalitate Eysenck, iar gradul de dependenţă şi obsesiv-compulsivitate era corelat simultan cu preocuparea pentru greutate şi supraantrenamentul în ambele grupuri de pacienţi. Constatările sunt discutate în cadrul teoriei autodependenţei de opioizi, şi sunt subliniate similarităţile şi diferenţele în structurile de personalitate ale subtipurilor tulburărilor alimentare.

anorexia; bulimie; supraantrenament; endorfine; înfometare

SURSA: The eating disorders as addiction: A psychobiological perspective

ARTICOLE RECOMANDATE

• Dependenţa cybersexuală tratată cu Naltrexon
• Ia mai mult
• Nivel scăzut de leptine serice în bulimia nervoasă