Creierul tău şi grâul – I
Iată doar câteva dintre studiile derulate în ultimii 30 de ani, asupra efectelor psihologice ale consumului de grâu. Paradoxal, acestea nu ajung niciodată în presa populară.
Însă grâul stă la baza schizofreniei, tulburării bipolare, exploziilor comportamentale din autism, bolii Huntington şi ADHD-ului.
Există o corelaţie în special faţă de schizofrenie:
Peptide opioide derivate din proteinele alimentare : EXORFINELE
Zioudrou C et al. 1979
“Glutenul din grâu a fost inclus de Dohan et al. în etiologia schizofreniei, şi dovezi suplimentare au fost furnizate de alţii. Experimentele noastre oferă un mecanism plauzibil pentru un astfel de rol, în demonstrarea conversiei glutenului în peptide, cu posibile efecte asupra sistemului nervos central.”
Glutenul din grâu ca factor patologic în schizofrenie.
Singh MM et al. 1976
Schizofrenicii menţinuţi pe un regim fără cereale şi lactate şi sub tratatment optim cu neuroleptice, au manifetat o stagnare sau un regres al progresului terapeutic, pe timpul unei perioade cu aport crescut de gluten din grâu (fără ştiinţa pacienţilor). Înrăutăţirea simptomelor bolii nu a avut drept cauză variaţia dozelor de neuroleptic. După finalizarea testului cu gluten, s-a restabilit sensul pozitiv de evoluţie. Simptomele observate se pare că aveau drept cauză, efectul schizofrenic-like al glutenului din grâu.
Dovada unei intense activităţi opioide, a izolatului peptidic din hidrolizatul glutenului de grâu.
Huebner FR et al. 1984
Există o corelaţie între schizofrenie şi aportul de grîu?
Dohan FC et al 1984
„Studii epidemiologice dovedesc o strânsă corelaţie între aportul de grâu şi incidenţa schizofreniei.”
SURSA: This is your brain on wheat
grâul, creierul, maladii psihiatrice
ARTICOLE RECOMANDATE:
One Comment
Mesajul tău...Anulează răspunsul
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Nu pe mine trebuie să mă convingi.
Cu ani in urmă am realizat că grâul îmi făcea probleme, cel mai frecvent lipsă de energie. Dacă mâncam un mic dejun cu pâine toast, oboseam aproape imediat după aceea. Probabil erau in majoritate carbohidrati, dar pur şi simplu am încetat să mai mănânc grâu.
Cam dupa 5-6 luni, am ajuns acasă, am găsit o cutie de salatine pe bufet şi le-am devorat.
Într-o jumătate de oră, am trecut printr-un incredibil episod depresiv, având chiar şi gânduri sinucigaşe. Ca şi cum cineva ar fi cuplat în creierul meu un diabolic comutator.
Sigur, o marturie total anecdotică, dar am încercat acelaşi lucru şi cu alte ocazii, sesizând schimbări imediate in ideaţie şi sentimente, aşa că am tras o concluzie, eliminând complet grâul.