Expunerea la bisfenol-A (BPA), boala celiacă şi schizofrenia
CĂTRE EDITOR: În ediţia din Iunie, Karlsson et al. (1) au raportat o asociere între nivelurile ridicate în circulaţia maternă ale imunoglobulinei antigliadină (Ig) G, şi riscul crescut de psihoză neafectivă pentru descendenţi. Autorii propun câteva posibile mecanisme pentru explicarea acestei asocieri, şi doresc să sugerez o explicaţie alternativă. Fiindcă gliadina trebuie să traverseze epiteliul intestinal pentru a provoca anticorpi antigliadină IgG, o permeabilitate intestinală mai ridicată, atât paracelulară, cât si transcelulară, a fost presupusă ca un eveniment de început al dezvoltării bolii celiace (2). Estrogenii sunt descrişi ca având un rol cheie în dezvoltarea şi întreţinerea barierei intestinale (3). Bisfenol-A (BPA), un disruptor estrogenic endocrin, poate închide prematur şi permanent bariera la femelele şobolan expuse perinatal, dar nu şi la masculi (3). În măsura în care un anumit grad de permeabilizare este necesar pentru maturizarea sistemului imun prin dezvoltarea toleranţei, femela şobolan expusă perinatal la BPA, lipsindu-i toleranţa imunologică, dezvoltă răspunsuri inflamatorii colonice intensificate în timpul maturităţii (3). Aceasta ar asigura condiţiile astfel încât atunci când femela şobolan expusă la BPA rămâne gestantă, gestaţia ar putea fi marcată de inflamaţie accentuată. Paradoxal, expunerea estrogenică ar putea avea efecte antiinflamatoare pentru adultul expus, dar expunerea inadecvată la estrogeni ar putea avea efecte proinflamatoare pentru descendenţii expuşi perinatal. Aceste efecte au fost observate la nivele ale expunerii BPA anterior conisderate a fi prea scăzute pentru efecte adverse observabile la oameni (3).
Am propus în altă parte o teorie a disrupţiei endocrine a schizofreniei, în care dozarea inadecvată, momentul sau durata expunerii estrogenice prenatale, provoacă schizofrenia (4,5). În acest context teoretic, expunerea estrogenică inadecvată manifestată la nivelul creierului, s-ar putea manifesta de asemeni în colon, astfel încât o asociere între boala celiacă sau o altă inflamaţie şi schizofrenie, ar putea fi sesizabilă nu dintr-o legătură genetică per se, dar mai degrabă un efect transgeneraţional al expunerii estrogenice prenatale.
Referinţe:vezi sursa
bisfenol; BPA; peturi; pet-uri; bidoane pet
SURSA: Celiac Disease and Schizophrenia
ARTICOLE RECOMANDATE
- Testul barierei intestinale
- Genele, intestinul şi schizofrenia: punctul de întâlnire al interacţiunii gene-mediu în apariţia schizofreniei
- Puţină lumină asupra intestinului permeabil. Legătura cu antrenamentul. Plus: 20 de lucruri pe care ar trebui să (nu) le faci, pentru a proteja şi restaura integritatea barierei intestinale