23 – Alergia alimentară vs. intoleranţa, soia şi autism » Reichelt
Acest articol a fost trimis ca răspuns la o întrebare dacă problema cu glutenul şi caseina în autism este o „alergie”, sau o „intoleranţă”. S-a întrebat de asemeni dacă proteina din soia este de asemeni o problemă tipică în autism.
- Problema nu este alergia, cât intoleranţa. Problema majoră sunt peptidele formate din proteinele şi peptidele absorbite, preluate direct din intestin. Prin urmare, doar unii dintre copiii cu autism prezintă anticorpi IgA. Peptidele mai mici care predomină uneori, nu determină formarea anticorpilor. În orice caz, peptidele cu lungime a catenei diferită, încă pot avea acelaşi efect. Tipic, beta-endorfina are o lungime de 32 sau 26 aminoacizi şi este un opioid, în timp ce fragmentele mai scurte ca enkefalina (5 aminoacizi) etc., au efecte similare.
- Proteinele din soia reacţionează uneori încrucişat cu anticorpi împotriva caseinei. Până acum nu au fost identificaţi opioizi din proteina de soia. În orice caz, dacă niveluri crescute de peptide şi proteine sunt în general preluate, de asemeni peptide fără o acţiune specifică, încă pot inhiba scindarea altor peptide, cum ar fi peptidele endogene (1). Adică peptidele inofensive din proteina de soia, încă pot inhiba scindarea opioizilor endogeni să zicem. Opioizii (exorfinele) sunt o parte a problemei, şi mai sunt alte peptide direct şi indirect bioactive.
- Uneori durează mult timp pentru a obţine un efect al dietei (după cum se întâmplă în boala celiacă uneori), iar dieta trebuie să fie strictă. O moleculă de gluten conţine 15 secvenţe opioide. Există alte cauze ale autismului dincolo de peptide, deşi probabil aproape 80% sunt mediate de către peptide. De aceea examinăm peptidele urinare şi anticorpii înainte de a începe dieta. Este de asemeni esenţial ca medicul vostru local să fie la curent din cauza multor altor posibilităţi. Evitarea malnutriţiei este de asemeni importantă.
- Câteva peptide imunomodulatoare sunt formate din caseină (2), şi prin urmare eliminarea caseinei va modifica răspunsurile imune ale organismului. În orice caz, cred că multe din acestea sunt tranzitorii. Limfocitele imunocompetente sunt astfel modulate de către opioizi (3). Se întâmplă destul de frecvent prin urmare, la fel ca în boala celiacă, nu doar glutenul este eliminat, dar şi laptele, şi apoi reintrodus la o dată ulterioară. Reechilibrarea cere timp.
- Uneori, prea multe daune structurale au fost făcute CNS-ului, astfel încât intervenim prea târziu: cea ce nu este ieşit din comun, fiindcă opioizii sunt inhibitori ai dezvoltării nervoase centrale (4). În orice caz, înainte de pubertate ar trebui întotdeauna să amelioreze boala. Bunici şi mătuşi binevoitoare adeseori compătimesc copiii şi-i lasă să ia „doar puţin”, şi prin urmare anulează efortul zelos al părinţilor. Ceea ce nu este o excepţie.
Referinţe:
1: La Bella et al (1985) Peptides 6: 645-660.
2: Migliore-samour D and Jollet P (1988) Experientia 44: 88-93.
3: Morgan EL et al (1990) J neuroimmunol 28: 209-217.
4: Zagon IS and Mclaughlin PJ (1987) Brain Res 412: 68-72.
Pentru a clarifica paragraful 4 anterior, a scris:
Subject: intoleranţa şi alergia
Data: 9 Apr 1996 09:04:04 +0200
Salut.
Însemnarea mea se referea la boala celiacă. Fiindcă glutenul distruge mucoasa intestinală, creşte absorbţia multor altor compuşi şi reduce de ex. peptidazele în tractul digestiv, astfel încât peptidele vor fi preluate în cantităţi crescute.
Aşadar, dacă doar glutenul/gliadina sunt principala problemă, cineva ar putea mai târziu tolera proteinele din lapte, datorită închiderii barierei intestinului. Introducerea precaută este necesară pentru a proteja împotriva redeteriorării şi creşterii nivelului enzimelor digestive implicate. Acestea sunt formate prin inducerea substratului sau noua sinteză proteică. Lucru care cere timp.
alergia, intoleranţa, soia, proteina din lapte
SURSA: Food allergy vs. intolerance, soy and autism.
Înapoi la CUPRINS
ARTICOLE RECOMANDATE