Analize de laborator pentru schizofrenie şi tulburarea bipolară
Analize schizofrenie si TAB: criptopirolii urinari (piroluria), cuprul seric şi ceruloplasmina serică, analiza minerală a parului, acizii graşi esenţiali serici, testarea urinară indusă a metalelor grele, ecologia intestinala, intolerantele alimentare, analiza acizilor organici, profilul ecologiei microbiene gastrointestinale, testarea prin eliminare /provocare şi testarea IgG a intoleranţelor alimentare,
Un studiu al anticorpilor circulanţi antigliadină în schizofrenie, într-o populaţie chineză
Studiul de faţă a măsurat anticorpii circulanţi împotriva gliadinelor native, epitopii proveniţi din gliadina deamidată şi transglutaminaza 2 (TGM2), pentru 473 de pacienţi cu schizofrenie şi 478 de subiecţi martori, într-o populaţie chineză. Rezultatele au evidenţiat că 27.1% din pacienţii cu schizofrenie erau pozitivi pentru anticorpii IgA împotriva gliadinelor native, comparat cu 17.8% din subiecţii martori (χ2 = 11.52, P = .0007, OR = 1.72, 95% CI 1.25–2.35), deşi această diferenţă semnificativă părea a fi în principal din cauza nivelurilor scăzute de anticorpi antigliadină IgA la martorii femei. [...]
Markeri ai intoleranţei la gluten şi bolii celiace în psihoza cu debut recent şi schizofrenia multi-episodică
Concluzii Persoanele cu psihoză cu debut recent şi schizofrenie multiepisodică care au anticorpi crescuţi la gliadină, ar putea avea în comun unele din caracteristicile imunologice ale bolii celiace, dar răspunsul lor imun la gliadină diferă de cel din boala celiacă.
Creşteri ale anticorpilor IgA specifici în schizofrenie
Nivelurile serice de anticorpi IgA au fost analizate în două grupuri de pacienţi schizofrenici. Toţi au fost diagnosticaţi conform criteriilor DSM-III-R. Un grup de 36 de bărbaţi şi 12 femei au fost comparaţi cu martorii istorici. Celălalt grup era alcătuit din 13 bărbaţi fără tratament, pentru cel puţin 3 luni; aceştia au fost comparaţi cu martorii corelaţi după vârsta şi sex.
Recuperarea schizofreniei în Lumea a Treia
Aproximativ două până la patru miliarde dolari au fost cheltuite pe tratamentul schizofreniei în Statele Unite în 1971 (Gunderson şi Mosher 1975) - aproape jumătate de procent din produsul naţional brut. Aceasta sumă exclude costurile pentru ajutorul de securitate socială pentru schizofrenici, şi costuri similare indirecte, cum ar fi scăderea productivităţii. O astfel de investiţie substanţială, cu siguranţă ar fi oferit americanilor rate de recuperare semnificativ mai bune decât în zonele lumii mai puţin prospere, pentru care asistenţa psihiatrică are o prioritate mai redusă în ţările în curs de dezvoltare.
Schizofrenia, glutenul şi dietele low-carb, ketogenice: o prezentare de caz şi un rezumat al literaturii
C.D. este o femeie caucaziană, în vârstă de 70 de ani, cu diagnostic de schizofrenie încă de la vîrsta de 17 ani. Diagnosticul ei se baza pe discurs dezorganizat, paranoia şi halucinaţii. A menţionat atât halucinaţii auditive, cât şi vizuale, incluzând prezenţa unor schelete şi voci care-i cereau să se automutileze.
Corelaţia dintre nutriţie şi funcţia neurocognitivă în schizofrenie
Riscul apariţiei unor probleme de sănătate majore, precum boala cardiacă coronariană, infarctul, hipertensiunea şi diabetul, este semnificativ mai ridicat pentru oamenii cu schizofrenie, faţă de restul populaţiei. Oamenii cu schizofrenie au o predispoziţie pentru deces cu zece ani mai devreme decât ceilalţi, din cauza stării de sănătate fizică. Dieta, modul de viaţă şi tratamentul psihiatric contribuie semnificativ pentru aceste riscuri. Studii antropologice au identificat o corelaţie între consumul de grâu şi internările pentru schizofrenie.
Creierul tău şi grâul – I
Iată doar câteva dintre studiile derulate în ultimii 30 de ani, asupra efectelor psihologice ale consumului de grâu. Paradoxal, acestea nu ajung niciodată în presa populară. Însă grâul stă la baza schizofreniei, tulburării bipolare, exploziilor comportamentale din autism, bolii Huntington şi ADHD-ului. Există o corelaţie în special faţă de schizofrenie:
Răspuns imun atipic la gluten la indivizii cu schizofrenie
O legătură între boala celiacă şi schizofrenie a fost postulată de câţiva ani, bazată iniţial pe raportări de creştere ale anticorpilor la gliadină pentru pacienţi. Am urmărit să cercetăm conexiunea sugerată dintre schizofrenie şi boala celiacă, caracterizând specificitatea moleculară şi mecanismul răspunsului imun într-un subgrup de persoane cu schizofrenie. Probele de sânge ale persoanelor cu schizofrenie şi titru crescut de anticorpi antigliadină au fost testate pentru biomarkerii asociaţi bolii celiace, incluzând anticorpii la enzima transglutaminază 2 (TG2) şi peptidele deamidate ale gliadinei, precum şi genele HLA-DQ2 şi DQ8-MHC.
Legătura glutenului: asocierea dintre schizofrenie şi boala celiacă
Schizofrenia afectează aproximativ 1% din populaţie şi este considerată una din primele 10 cauze ale invalidităţii la nivel mondial. Dat fiind costurile imense pentru societate, sunt necesare şi alte opţiuni de tratament eficient. Conform constatărilor iniţiale, renunţarea la gluten ar putea servi ca o alternativă sigură şi economică pentru reducerea simptomelor într-un subgrup de pacienţi.