Mai puţin cunoscuta legătură soia-gluten
Mulţi oameni care ţin dietă fără gluten şi caseină (GFCF), cred că trebuie să consume soia. Ceea ce ar putea fi adevărat pentru cărăbuşii japonezi sau afidele amatoare de soia, dar cu greu ar putea fi necesar pentru oameni. Este limpede în orice caz că pentru cei care depind de produsele ambalate şi procesate fără gluten şi caseină, evitarea soia va fi o provocare.
Tratamentul giardiazei inversează boala celiacă activă, către boala celiacă latentă
O regresie a afectării intestinale fără o dietă făra gluten, este un eveniment foarte rar la pacienţii cu boală celiacă. Descriem un copil mic cu diaree, atrofie a mucoasei intestinale şi anticorpi serici antiendomisium şi anti-transglutaminază tisulară (anti-tTG) pozitivi, în timpul infecţiei cu giardia intestinală. Prezenta structură normală a mucoasei intestinale şi anticorpi anti-endomisium şi anti-tTG negativi după ce giardiaza i-a fost vindecată, deşi a continuat cu o dietă normală.
Uveita în boala celiacă şi un excelent răspuns la dieta fără gluten: al treilea caz descris
Descrierea cazului unui pacient cu boală celiacă, care a obţinut un răspuns complet la o dietă fără gluten. O femeie în vârstă de 28 de ani s-a prezentat cu diaree, ulcere orale şi uveită refractară pe durata a 2.5 ani. A fost tratată cu Prednison, picături midriatice, şi Infliximab fără răspuns. A fost trimisă către spitalul nostru moment în care diagnosticul ei anterior de uveită a fost confirmat; a fost de asemeni diagnosticată cu
Distrofia miotonică la un pacient cu boală celiacă: o nouă asociere?
Prezentăm cazul unui pacient femeie în vârstă de 27 de ani, care s-a prezentat la noi cu diaree, scădere în greutate, fatigabilitate uşoară, iritabilitate şi alopecie cu o durată de 8 luni şi a fost diagnosticată cu boală celiacă şi a început o dietă fără gluten. 8 săptămâni mai târziu a dezvoltat simptome neurologice şi s-a constatat că avea în plus distrofie miotonică. La consultul după şase luni pacientul a câştigat în greutate 5 kg, dar simptomele neurologice au rămas aceleaşi.
Deficitul de seleniu în boala celiacă: riscul pentru bolile autoimune ale tiroidei
Seleniul, un microelement esenţial, este de o importanţă fundamentală pentru sănătatea umană. Este inclus în proteom în formele aminoacizilor codificaţi genetic selenocisteină şi selenometionină, care sunt componente caracteristice ale selenoproteinelor (SeP), precum familiile glutation peroxidază (GPx), tioredoxin reductază şi iodotironin deiodinază. Tiroida este în special sensibilă la deficitul de seleniu, fiindcă SeP pot modifica funcţia tireocitelor acţionând ca antioxidanţi şi modificând statusul redox şi metabolismul hormonilor tiroidieni.
Teste pentru toate tipurile de intoleranţă la gluten
Suplimentar, testarea ar trebui avută în vedere de oricine este considerat cu risc înalt pentru boala celiacă. Între aceşti indivizi sunt incluşi (listă parţială): Toate rudele de gradul I din familia celor cu intoleranţă non-celiacă la gluten sau boală celiacă; Toţi diabeticii dependenţi de insulină şi toate rudele lor de gradul I; Toţi pacienţii cu tiroidită autoimună
Cistita interstiţială şi intoleranţa non-celiacă la gluten
Acest pacient reflectă asupra a 20 de ani de boală inexplicabilă cu simptome multiple, înainte ca o conversaţie întâmplătoare într-o cameră de chat să conducă spre auto-diagnosticul său iniţial. Vara lui 1991 a fost cea când au început cu adevărat problemele mele. Avusesem un episod de boală şi diaree în vacanţa din Corfu. M-am recuperat după infecţia intestinală după ce am revenit din vacanţă, dar starea generală de sănătate a continuat să se deterioreze în următoarele 6-12 luni. Apoi au urmat două decenii de boală cu simptome multiple incluzând slăbiciune,
Prevalenţa şi tabloul clinic al bolii celiace în sindromul Turner
Un studiu multicentru al sindromului Turner (ST), a fost derulat pentru estimarea prevalenţei bolii celiace (BC) şi pentru identificarea caracteristicilor clinice şi datelor de laborator ale pacienţilor afectaţi. [...]La subiecţii celiaci, anemia, anorexia, şi creşterea întârziată (cu referire la graficele de creştere ST italiene) aveau o manifestare frecventă; pe când abdomenul destins, diareea cronică, constipaţia şi voma apăreau mai rar. În plus, au fost observate nivelurile scăzute de fier, hemoglobinemia, şi valorile ridicate ale aminotransferazelor.
Glosodinia şi boala celiacă
Prezentăm cazul unei femei în vârstă de 72 de ani, cu un istoric de 4 luni al senzaţiei de arsură ca singura manifestare clinică a bolii celiace. Prezentarea şi simptomatologia clinică sunt discutate în raport cu diagnosticul diferenţial de glosodinie orală. Acest istoric de caz subliniază importanţa considerării bolii celiace în managementul cazurilor de glosodinie idiopatică.
Intoleranţa la gluten în boala Meniere
Grâul este unul din cei mai comuni alergeni alimentari identificaţi la pacienţii cu Boala Meniere (BM). Glutenul din grâu a fost identificat că ar avea un rol etiopatogenetic în boala celiacă, hipersensibilitatea IgE în alergia la grâu, şi recent în intoleranţa la gluten. Scopul acestui studiu a fost de a verifica incidenţa răspunsul la gliadină la testul prin înţepare la pacienţii afectaţi de BM.